Dragi fraţi şi surori,

Continuăm drumul nostru împreună. Astăzi reflectăm asupra unui aspect important, conţinut în mesajul Preasfintei Treimi, pe care vi-l propunem.

Cum înţelegeţi acţiunea lui Dumnezeu? Ca o serie de evenimente catastrofice, magice, neaşteptate sau disparate? Ei bine, Dumnezeu acţionează constant, armonios, pentru că este Iubirea care generează şi poartă Universul la perfecţiune. Acţiunea Sa fundamentală se realizează prin vibraţiile vieţii Sale. Fiecare creatură primeşte aceste vibraţii în originalitatea sa, după gradul său de deschidere interioară şi după disponibilitatea sa de a primi sau nu.

Vibraţia vieţii divine creşte progresiv în tot Universul. Ea va ajunge la apogeu cu reunirea în Isus Cristos a întregii Creaţii: cei care-L vor fi primit pe Isus Cristos vor fi conduşi la uniunea mistică cu Dumnezeu şi vor fi capabili să primească plenar vibraţia Sa; cei care îl vor fi respins, vor pierde puterea şi vor fi lăsaţi de unii singuri. Acesta este procesul separării binelui de rău, al transformării şi al elevării celor care-L primesc pe Dumnezeu.

Atunci când se manifestă evenimentele exterioare, ele sunt rodul şi consecinţa unui proces care ne conduce la a accepta sau a respinge acţiunea lui Dumnezeu. Acest proces se dezvoltă în noi şi se reflectă în exterior. Suntem suficient de informaţi şi nimeni nu poate rămâne indecis. Cei care acceptă acţiunea lui Dumnezeu sunt invitaţi, deci, să se lase antrenaţi cu responsabilitate. Participarea noastră lăuntrică este vitală, curge ca o rugăciune care hrăneşte viaţa noastră.

„Gata este inima mea, Dumnezeule, gata este inima mea; cânta-voi şi voi lăuda întru inima mea.

Deşteaptă-te, slava mea! Deşteaptă-te psaltire şi alăută!

 Deştepta-mă-voi dimineaţa.

Lăuda-Te-voi între popoare, Doamne,

 cânta-voi Ţie între neamuri,

Că mai mare decât cerurile este mila Ta

şi până la nori adevărul Tău.

Înalţă-Te peste ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul slava Ta,

ca să se izbăvească cei plăcuţi ai Tăi.“

Ps 107,1-5

Părtaşi ai acestei mari iubiri a lui Dumnezeu, să invocăm binecuvântarea unii asupra altora.

Tomislav Vlašić

 

 

Mesajul  Preasfintei Treimi

La începutul fiecărei etape importante din istoria omenirii, şi atunci când Dumnezeu consideră că e important, cei Şapte Mari Arhangheli sunt trimişi în Infern pentru a-i vesti lui Lucifer planurile lui Dumnezeu. Pătrund în Infern, şi el tremură. Cei Şapte Arhangheli sunt spirite extrem de puternice şi sunt pline de o asemenea lumină divină, încât tenebrele rămân confuze şi înfricoşate. Nici un demon, nici chiar Lucifer, nu îndrăzneşte să înfrunte cei Şapte Arhangheli atunci când se prezintă în Infern; ştiu că dacă se răzvrătesc vor fi loviţi de lumină.

Lumina Arhanghelilor este şi puterea lor, o forţă spirituală şi fizică ce izvorăşte din iubirea lui Dumnezeu care este în ei şi care poate slăbi spiritele infernale într-atât, încât le face inofensive. Demonii nu au lumină în sine, pentru că nu au iubirea lui Dumnezeu; puterea lor se naşte din ura lor pentru Dumnezeu şi pentru făpturile lui Dumnezeu. Şi ura este o energie spirituală şi fizică, cu care demonii lovesc neîncetat omul şi Creaţia, provocând boli şi moarte; ştiu bine aceasta cei care au suferit din cauza vreunui blestem din partea forţelor răului. Din ura lui Lucifer iau naştere tenebrele spirituale care umplu multe inimi şi chiar şi Creaţia.

Uneori se întâmplă că demonii se răzvrătesc şi pornesc împotriva îngerilor; aceştia, însă, îi resping cu puterea luminii care e iubire; demonii se găsesc în faţa unui zid impenetrabil de lumină care-i face să se retragă. Şi Isus a folosit această putere a luminii, care în El era cu mult mai mare decât cea a unui înger: în Evanghelia după Ioan e prezentat episodul arestării lui Isus în Ghetsimani. „Iar Isus, ştiind toate cele ce erau să vină asupra Lui, a ieşit şi le-a zis: Pe cine căutaţi? Răspuns-au Lui: Pe Isus Nazarineanul. El le-a zis: Eu sunt. Atunci când le-a spus: “Eu sunt“, ei s-au dat înapoi şi au căzut la pământ.“ (In 18,4-6)

Lumina puternică pe care o emana Fiul lui Dumnezeu i-a făcut să cadă. Acelaşi fenomen se întâlneşte şi la fraţii din Univers credincioşi lui Dumnezeu: din corpurile lor emană puterea şi iubirea lui Dumnezeu, vizibile ca o aură de lumină care îi înconjoară.

Sfântul Mihail e cel care îi vesteşte întotdeauna lui Lucifer planurile lui Dumnezeu, chiar şi atunci când e însoţit de cei Şapte Arhangheli. O face din porunca lui Dumnezeu şi în numele întregului Trup Mistic al lui Cristos. Scopul acestei vestiri e dublu: pe de o parte serveşte la a-i reaminti lui Lucifer şi tuturor spiritelor infernale că doar Dumnezeu este Domnul întregii Creaţii; pe de alta, îngrădeşte acţiunea forţelor infernale, care ştiu că nu pot acţiona dincolo de ceea ce Dumnezeu le îngăduie.

Sfântul Mihail a dat această veste înaintea fiecărei vizite a Preacuratei Fecioare Maria pe Pământ. Aceasta ar trebui să vă facă să înţelegeţi grandoarea apariţiilor Fecioarei Maria, şi cu ce respect, recunoştinţă şi credinţă ar trebui să le primiţi. Când Infernul află, tremură; când oamenii de pe Pământ află, se îndoiesc, râd, dispreţuiesc. Sunt puţini cei care ştiu să le primească drept ceea ce sunt: un dar imens al lui Dumnezeu şi un har extraordinar pentru Pământ.“

 

Reclame