„Reuniți în Cristos”, De ce fugim de Fața lui Dumnezeu?

Lasă un comentariu

de Tomislav Vlašić

Dragi cititori, tema reflecției de astăzi este ”De ce fugim de Fața lui Dumnezeu”. Începem această reflecție cu rugăciune, în Numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfânt:

”Doamne, Dumnezeule, noi te numim Tată, Mântuitor,

Te numim bun și drept.

Toți oamenii caută bunătatea, dreptatea, iubirea.

Dar omul e limitat, se autolimitează,

și singur nu  poate ajunge la iubirea desăvârșită care e în Tine, la adevărul desăvârșit, la bunătatea desăvârșită.

Ne punem singuri piedici și aducem felurite motivații ca să ne justificăm și ca să ne ascundem de Fața Ta.

Dăruiește-ne astăzi harul de a putea intra în lumina care e în Tine și care e viață. Amin.” 

Doresc să schițez un cadru pe baza căruia vom reflecta. În întregul Univers și pe Pământ au avut loc evenimente importante. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat pe Pământ după păcatul originar și ce s-a petrecut în Univers, care sunt capacitățile noastre și ce posibilități deschide Dumnezeu înaintea noastră.

Cu toții știm, din faptele relatate la începutul Bibliei, că urmările păcatului au fost dezastruoase. Cel de-al treilea capitol al Cărții Facerii [1] ne vorbește despre consecințele imediate ale păcatului. Adam o acuză pe femeia sa, Eva, Eva acuză șarpele. Sunt prezente, deci: acuzarea, justificarea și închiderea unuia față de altul, imposibilitatea acceptării reciproce. Aceasta se evidențiază mai ales în capitolul al patrulea din Cartea Facerii [2], când Cain îl ucide pe fratele său Abel. Păcatul originar nu e doar o pată pasivă, ci o participare activă prin care acționează însuși Satana. El creează război în om și între oameni. Prin păcatul originar, omul s-a închis în sine, în egoismul său, și le-a pus granițe celor din jurul său. E incapabil să trăiască în Iubirea lui Dumnezeu. După căderea primilor îngeri, Lucifer a rămas la nivelul la care se afla; Sfântul Mihail, în schimb, crescut în lumină. Oamenii care au rămas credincioși lui Dumnezeu, au evoluat, au progresat în lumină și se află într-o relație strânsă cu Dumnezeu. Mai mult

Reclame

”Reuniți în Cristos”, Fața Ta o caut, Doamne (Ps 26,8)

Lasă un comentariu

Reflecții și rugăciuni

de Tomislav Vlašić

Fața Ta o caut, Doamne (Ps 26,8)

 

Dragi ascultători, începem această întâlnire în Numele Tatălui, al Fiului și al Spiritului Sfânt. Fie ca puterea Dumnezeului Trinitar și Unic, ca viața Sa să se imprime în noi, ca să reînvie Chipul lui Dumnezeu în noi, pentru ca El să se manifeste și să vorbească întregului Univers.

În urma mesajului Sfântului Arhanghel Rafael dat prin Stefania Caterina, intitulat ”Chipul lui Dumnezeu” [1], reflecția noastră de azi are tema ”Fața Ta o caut, Doamne”. Am pus accentul pe participarea noastră, pe parcursul pe care trebuie să-l facem pentru a ajunge să ne cufundăm în Spiritul lui Dumnezeu, Spiritul care vine de la Tatăl și de la Fiul, care-I unește pe Tatăl și pe Fiul și care unește toți fiii lui Dumnezeu. Noi căutăm Chipul lui Dumnezeu, iar eu voi încerca să vă ajut să progresați și, în mod special, să învățați să vă rugați în Spiritul Sfânt pentru a vedea Chipul lui Dumnezeu.

A vedea Chipul lui Dumnezeu nu este o experiență mistică sau carismatică, nu e o viziune și nici o apariție, ci e mai mult decât toate acestea. Tot ceea ce Dumnezeu ne dă în dar, ne ajută să progesăm pentru a ne regăsi în Spiritul lui Dumnezeu care, prin Isus Cristos, ne face să vedem Chipul Său, deoarece spiritul nostru, prin mijlocirea Spiritului Sfânt, pătrunde profunzimile vieții lui Dumnezeu.

Voi vă amintiți, desigur, cum, în capitolul 13 al Evangheliei după Matei, Isus vorbea în parabole mulțimii, și cum apostolilor le explica separat. Și-a exprimat durerea că oamenii nu vor să vadă sau nu sunt capabili să vadă, să audă, pentru a nu se converti. Dar apostolilor și ucenicilor le-a spus: ”Voi, însă, sunteți fericiți, pentru că ochii voștri văd și urechile voastre aud. Mulți profeți și drepți ar fi vrut să vadă ceea ce vedeți voi, și n-au văzut, să audă ce auziți voi și n-au auzit”. [2] A vedea Chipul lui Dumnezeu înseamnă a-L înțelege în Spiritul Sfânt. După cum știți, Isus explica parabola, spunând că cei care aud dar nu înțeleg sunt expuși, iar Satana le răpește cuvântul. Prin urmare, a vedea Chipul lui Dumnezeu reprezintă capacitatea omului, a spiritului omului, prin mijlocirea Spiritului lui Dumnezeu prin Isus Cristos, de a se cufunda în viața lui Dumnezeu, de a o pătrunde, de a o contempla așa cum fac sfinții, fericiții. Acesta este harul pe care Dumnezeu îl dăruiește tuturor celor care-l caută.

Astăzi, în contextul reflecției noastre, când privim tot Universul, avem harul lui Dumnezeu de a pătrunde acțiunea Sa în întregul Univers. Ceea ce trebuie să facem e să înțelegem, să parcurgem drumul de a fi reuniți în Cristos.

În reflecția noastră voi folosi capitolul al optulea al Scrisorii către Romani; voi extrage câteva idei și vă las pe voi, în această săptămână, să citiți, să aprofundați, să înțelegeți bogăția pe care Sfântul Pavel o exprimă în acest capitol. Presupun că aveți Sfânta Scriptură și că știți să o folosiți, deoarece e necesar acest lucru.

                ”Drept aceea, nici o osândă nu este acum asupra celor ce sunt în Cristos Isus.

                Căci legea duhului vieţii în Hristos Iisus m-a eliberat de legea păcatului şi a morţii,

                Pentru că ceea ce era cu neputinţă Legii – fiind ea slabă prin trup – a săvârşit Dumnezeu, trimiţând pe Fiul Său întru asemănarea trupului păcatului, şi pentru păcat, a osândit păcatul în trup,

                Pentru ca îndreptarea din Lege să se împlinească în noi, care nu umblăm după trup, ci după Duh.

                Căci cei ce sunt după trup cugetă cele ale trupului, iar cei ce sunt după Duh, cele ale Duhului.

                Căci dorinţa cărnii este moarte, dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace;

                Fiindcă dorinţa cărnii este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci nu se supune legii lui Dumnezeu, că nici nu poate.

                Iar cei ce sunt în carne nu pot să placă lui Dumnezeu.

                Dar voi nu sunteţi în carne, ci în Duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi. Iar dacă cineva nu are Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui. Mai mult

Chipul lui Dumnezeu

Lasă un comentariu

Dragi cititori,

în mesajul pe care vi-l propun, Sfântul Arhanghel Rafael ne invită să contemplăm Chipul lui Dumnezeu, pentru a primi lumină și forță și pentru a le manifesta tuturor. Ne amintește și că lumea creată așteaptă manifesarea fiilor lui Dumnezeu, despre care vorbește Sfântul Pavel în capitolul al optulea al Scrisorii către Romani. 

Pentru că făptura [Creația] aşteaptă cu nerăbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.

Căci făptura a fost supusă deşertăciunii – nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o – cu nădejde,

Pentru că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu.

Căci ştim că toată făptura împreună suspină şi împreună are dureri până acum.

Şi nu numai atât, ci şi noi, care avem pârga Duhului, şi noi înşine suspinăm în noi,                  aşteptând înfierea, răscumpărarea trupului nostru.” (Rom 8,19-23)                                                    

Vă doresc să căutați și să aflați Chipul lui Dumnezeu, plin de iubire și de bunătate, pentru a fi fericiți voi înșivă, pentru a-i face fericiți pe toți cei pe care îi iubiți și pentru a ajuta această omenire, atât de însetată de iubirea lui Dumnezeu și totodată atât de incapabilă să o caute.

Vă salut și vă binecuvântez în Cristos. Dumnezeu să vă dăruiască pace.

Stefania Caterina

Mesajul Sfântului Arhanghel Rafael din 2 iulie 2013

”Dragi frați și surori de pe Pământ! Vă aflați într-un timp de mare confuzie: confuzie în inimi, în familii, în popoare. Omenirea voastră merge pe un drum alunecos și nesigur. În ciuda multelor și repetatelor apeluri ale Cerului, oamenii nu se întorc la Dumnezeu, dimpotrivă, se îndepărtează tot mai mult. De ce aceasta? Pentru că majoritatea oamenilor caută multe lucruri, dar nu-L caută pe Dumnezeu, nu dorește să contemple Chipul Său.

Chipul lui Dumnezeu este unica oglindă în care omul se poate vedea pe sine, pentru că sunteți creați după Chipul și Asemănarea lui Dumnezeu. De aceea, a căuta Chipul lui Dumnezeu înseamnă a uita imaginea pe care o aveți despre voi înșivă sau cea pe care alții v-au atribuit-o, pentru a afla imaginea pură a ființei voastre, așa cum a ieșit din mâinile Creatorului. Puteți să ajungeți la aceasta doar dacă stați înaintea lui Dumnezeu, față în față, fără să vă ascundeți, fără să luați sau să adăugați nimic la ceea ce sunteți. În Chipul lui Dumnezeu găsiți propria voastră identitate și originalitatea persoanei voastre. Când Dumnezeu vă privește, o face cu iubire. Amintiți-vă episodul tânărului bogat care Îl interpelează pe Isus; Evanghelia spune: ”Iar Iisus, privind la el cu dragoste, i-a zis…” (Mc 10,21). Privirea lui Dumnezeu e mereu iubitoare. Privirea Lui nu rănește nici atunci când revelează sărăcia voastră, nu umilește, ci vă face să vedeți ceea ce sunteți și ce ați putea fi, și o face pentru a vă ridica la demnitatea de fii ai lui Dumnezeu.

Chipul lui Dumnezeu e un chip radios, pe care strălucește lumina adevărului. De aceea, cine trăiește în întuneric, nu dorește să se apropie de Chipul lui Dumnezeu. Omul care nu-L iubește pe Dumnezeu fuge de adevărul Chipului Său. Nu vrea să fie privit de Dumnezeu, se închide iubirii Lui. Așa a făcut Lucifer, înșelătorul și domnul minciunii: s-a răzvrătit față de Dumnezeu și a respins privirea Sa. De aceea, Lucifer nu mai poate vedea Chipul lui Dumnezeu. El nu are acces la dimensiunea spiritului pur, nu poate depăși Marea Barieră a Cerului. După căderea sa dezastruoasă, Lucifer a întâlnit Chipul lui Dumnezeu o singură dată: în Chipul lui Isus Cristos. A stat față în față cu El pentru a-L ispiti în deșert, L-a insultat în timpul Pătimirii, a crezut că L-a învins pe Cruce. Dar Isus a înviat, iar Lucifer Îl va revedea doar la sfârșitul timpurilor, în ziua în care va fi din nou față în față cu Isus Cristos, pentru a fi judecat de El. Mai mult

Planul Sfintei Fecioare la Medjugorje

Lasă un comentariu

madonna

Dragi cititori,

vă prezentăm mesajul Sfintei Fecioare din 25 mai 2013, în care Preacurata ne vorbeşte despre planul său pentru Medjugorje în toată amploarea şi profunzimea sa, aşa cum l-a primit de la Dumnezeu Tatăl. Acest plan se leagă cu toate apariţiile anterioare, și într-un mod special cu cele de la Fatima. Fecioara Maria spune: „…Apariţiile de la Medjugorje sunt continuarea firească a celor de la Fatima”. Sfânta Fecioară a dorit să ducă să ducă la împlinire ceea ce a început la Fatima.

Firul conductor este unirea în Cristos a întregului Univers. Din mesaj transpare de ce apariţiile de la Medjugorje durează atât de mult: Sfânta Fecioară spune: „Apariţiile de la Medjugorje sunt ultimele mele apariţii de pe Pământ;  altele nu vor mai fi.”

Dorim să primim cuvintele Sale şi să le păstrăm ca pe o comoară de preţ. Vă invităm să faceţi acelaşi lucru şi să faceţi alegerile pe care le credeţi de cuviinţă, şi în vederea apropiatei Aniversări a Apariţiilor de la Medjugorje din 25 iunie.

Noi vă însoţim cu rugăciunea şi vă binecuvântăm.

Stefania Caterina şi Tomislav Vlašić

Mesajul Sfintei Fecioare din 25 mai 2013

„Fiii mei preaiubiţi,

doresc să aprofundez cu voi planul lui Dumnezeu despre care am vorbit în multe apariţii ale Mele, şi într-un mod special la Medjugorje. E un plan care-și are originea în veșnicie, din momentul în care a fost comis păcatul originar (Gen 3). Din acel moment, Dumnezeu a inițiat planul Său de a uni în Isus Cristos toate lucrurile, cu scopul de a mântui întreaga omenire şi de a o reconduce la Sine.

Acest plan a cunoscut două faze bine definite: mai întâi faza de pregătire pentru venirea Fiului Meu pe Pământ, în care Dumnezeu a pregătit îndelung poporul Israel ca să-L primească şi mai apoi să-L vestească pe Mesia întregului Pământ. Dumnezeu a vorbit poporului Israel prin marii profeţi, anunțând venirea şi lucrarea Mântuitorului. Dumnezeu a mers înspre poporul Său, a coborât la condiţia umană şi a atins întreaga Creaţie. După Întruparea, Moartea şi Învierea Fiului Meu, a început cea de-a doua fază, care e încă în desfășurare, în care întreaga Creaţie se va întoarce la Dumnezeu, prin Isus Cristos. Este vorba de procesul invers comparativ cu prima fază: Creaţia trebuie să  meargă înspre Dumnezeu pentru a fi complet reînnoită. Aceasta va fi Noua Creaţie, eliberată de stricăciunea păcatului şi a morţii, supusă lui Isus Cristos şi spălată cu Sângele Său, pentru a fi prezentată de El Tatălui, în puterea Spiritului Sfânt. Mai mult

Drumul pentru a fi lumina Universului

Lasă un comentariu

de Tomislav Vlašić

 partea a treia

Dumnezeu ne învaţă?

 

Dragi cititori,

suntem învăluiţi de mister. Uneori, persoanele nu se înţeleg pe ele însele, trecutul şi viitorul lor. Se închid în ele însele şi nu reuşesc să intre într-o relaţie profundă cu ceilalţi. Multe lucruri li se par misterioase şi cu greu reuşesc să le descopere adevărata semnificaţie. Universul, în toată întinderea sa, scapă capacităţii lor de înţelegere.

Dumnezeu ne instruieşte sau ne ascunde anumite lucruri. Aceasta este întrebarea noastră; uneori nu o exprimăm deschis, şi o lăsăm să cadă în pasivitatea noastră, crezând de fapt că Dumnezeu nu ne comunică adevărul. Însă nu e aşa!

    1. Dumnezeu ne învaţă: El e lumina desăvârşită care ni se dăruieşte şi ne comunică legile şi gândul Său: „Iar nouă ni le-a descoperit Dumnezeu prin Duhul Său, fiindcă Duhul toate le cercetează, chiar şi adâncurile lui Dumnezeu.“(1Cor 2,10).

Pentru a înţelege că Dumnezeu ne învaţă, vă propun să citiţi, respectiv să recitiţi şi să meditaţi fragmentul intitulat „Nu suntem simpli spectatori ai realităţii”, extras din cartea Stefaniei Caterina „Rescrierea istoriei- Vol I – În gândul lui Dumnezeu” (Cap. 5, pag. 91-94). Acolo veţi găsi multe ferestre deschise care vă vor permite să vedeţi şi să înţelegeţi realitatea care ne înconjoară. Dumnezeu doreşte să ne conducă la tot adevărul (In 16,13). În acest pasaj, pe care-l citez în cele ce urmează, veţi găsi atitudinea corectă şi mulţi paşi concreţi de făcut:

Nu suntem simpli spectatori ai realităţii

Sfântul Arhanghel Rafael, în comunicarea din iulie 2007, reia subiectul referitor la relaţia dintre gândirea lui Cristos şi cunoaşterea realităţii care ne înconjoară:

“Gândirea lui Cristos vă conduce la uniunea mistică cu El, care se realizează doar prin oferirea vieţii voastre. Când vă oferiţi lui Cristos, prin Sfânta Fecioară Maria, Îi permiteţi lui Dumnezeu să ocupe primul loc în viaţa voastră şi să vă conducă la împlinire, la realizarea personalităţii voastre după planurile lui Dumnezeu şi după originalitatea voastră, pe care numai în Dumnezeu o puteţi descoperi. Isus Cristos este păstorul omenirii, Cel care vă conduce pe fiecare la izvoarele vieţii. Dăruindu-vă lui Isus, sunteţi capabili să lăsaţi deoparte egoismul şi teama, care vă fac să ţineţi să ţineţi strâns în mâini propria viaţă, după planuri şi dorinţe umane, cu rezultatele înşelătoare sau dramatice pe care le cunoaşteţi bine. Mai mult

Drumul pentru a fi lumina Universului

Lasă un comentariu

de Tomislav Vlašič

partea a doua

Îndemnaţi să ne depăşim limitele

 

Dragi cititori,

ceea ce vă scriu nu e rodul exaltării, ci al credinţei: credinciosul nu progresează bazându-se pe forţele proprii, ci participând la acţiunea Celui atotputernic; în credinţă găseşte toată forţa şi cunoaşterea de care are nevoie 2Pt (1,3).

Suntem invitaţi să fim părtaşi la gândul lui Dumnezeu şi la acţiunea Sa; oare suntem conştienţi de aceasta? Teoretic, da, dar, concret, putem spune că participăm în fiecare moment la acţiunea lui Dumnezeu care doreşte să transforme cu rapiditate Universul? Să răspundem sincer înaintea lui Dumnezeu, la această întrebare.

Sfântul Petru ne cheamă să grăbim timpurile (1Pt 1,11-12). Mărturia pe care v-am adus-o în aceşti ani, atestă că ne aflăm în timpul în care Dumnezeu, pe de-o parte, Îşi accelerează acţiunea şi o intensifică iar, pe de altă parte, pune omenirii o limită de timp: omenirea trebuie să se decidă definitiv. Ce mijloace ne pune la dispoziţie Dumnezeu pentru a accelera timpul. Tocmai despre aceasta doresc să vă vorbesc în această prezentare. Contez pe deschiderea şi pe responsabilitatea voastră.

   1.  Iată, Eu stau la uşă şi bat. De va auzi cineva glasul Meu şi-Mi va deschide, voi intra la el şi voi cina cu el şi el cu Mine” (Ap 3,20). Dumnezeu a vrut să împărtăşească viaţa Sa cu noi, să devină comeseanul nostru. A făcut acest lucru luând trup omenesc şi traversând Misterul Pascal. A rămas prezent în mijlocul nostru în Cuvântul Său, în Sacramente, pentru a hrăni lăuntric omul, pentru ca întreaga Sa fiinţă să fie transformată. Acesta este procesul de regenerare prin care omul ajunge la Noua Creaţie.

   2.  Dumnezeu ne îndeamnă să ne depăşim limitele. Adesea suntem închişi în lumea noastră şi-I spunem lui Dumnezeu lucruri de genul: „Nu putem să ştim şi nici să facem ceea ce ne depăşeşte; nimeni nu ne-a vorbit vreodată despre aşa ceva; ştiinţa nu ne-a explicat că există alţi oameni în Univers, etc. etc.” Mai mult

Drumul pentru a fi lumina Universului

Lasă un comentariu

de Tomislav Vlašić

prima parte

A conştientiza realitatea Universului

Dragi cititori,

doresc să încep cu voi o serie de aprofundări, referitoare la  aspectul dinamic al faptului „de a fi lumina Universului”, pe care am intitulat-o: „Drumul pentru a fi lumina Universului”. Voi încerca, în mai multe prezentări, să vă ajut să creşteţi până la deplina realizare a noastră şi a întregului Univers în lumina eternă.

Voi încerca să simplific şi să fac mai accesibil ceea ce v-am comunicat în aceşti ani, prezentând totul sub forma unui drum.

  1. Experienţele şi fenomenele referitoare la viaţa în Univers s-au înregistrat pe parcursul întregii istorii. În ultimele decenii, totuşi, ele par să se fi intensificat: se multiplică şi reperările de astronave, contactele cu aşa-zişii „extratereştri”, profeţiile şi experienţele mistice ale multor persoane.

Contactele cu extratereştrii diferă foarte mult între ele. Dumnezeu trezeşte omenirea de pe Pământ la conştiinţa realităţii imense care o înconjoară, pentru a ajunge să fie parte din această realitate. Această conştiinţă reprezintă un progres pentru omenire şi duce la alegerea unei atitudini constructive în favoarea întregului Univers.

În toate aceste experienţe, însă, lipseşte adesea un fir conductor, care să le poată clarifica şi acorda între ele, pentru a indica omenirii drumul corect de întoarcere la armonia primordială. Mai mult

Older Entries Newer Entries